Relatia dintre corp si casa. De la traditional la modern. Cum s-au schimbat casele la noi la romani de-a lungul generatiilor?

Scris de la 16 decembrie 2020

In aceast articol mi-am propus sa fac o analiza intre casele traditionale romanesti si cele moderne. Voi face o paralela intre casa traditionala si casa moderna pentru a vedea legatura si schimbarile aparute de-a lungul generatiilor. Casa reprezinta oglinda psihicului nostru, casa este in primul rand un spatiu de viata si de aceea este important, cum o amenajam, cum o decoram si cum ne simtim in ea. Aceasta este supusa dorintelor si nevoilor noastre care sunt intr-o continua schimbare de la o generatie la alta.

  • Inainte de a fi locuita, casa este mobilata cu fanteziile noastre

In terapia de familie, pentru a identifica aceste aspecte, folosim ca mijloc de mediere, desenul casei, planul casei familiei si casa ideala.

Casa, obiectele si mobilierul reflecta psihicul nostru: exprima gusturile noastre, nevoile noastre functionale, iar acestea vorbesc despre identitatea noastra si mostenirea transgenerationala amintindu-ne de trecutul nostru, istoria familiei noastre, cu miturile sale, secretele sale si moravurile sale. O zicala destul de cunoscuta in cultura nostra este: „omul sfinteste locul”.

  • „Casa are un inconstient”, ce inseamna acest lucru?

Alegerea casei noastre, mobila, decoratiunile, amenajarea ei nu tin doar de deciziile constiente. Ceea ce am proiectat intr-o casa este rezultatul fortelor inconstiente. Cea mai importanta este proiectia imaginii pe care o avem despre corpul nostru. Cu alte cuvinte, avem o imagine interna a spatiului in care traim. Modul in care ne investim corpul este direct proportional cu modul in care ne investim casa. Casa trebuie sa ne protejeze, sa stabileasca o continuitate familiala si istorica, este oglinda reusitei noastre sociale si in egala masura, a personalitatii noastre.

  • Camera stramosilor din casele traditionale romanesti

In aceasta camera se depozita zestrea, bunurile si se pastra nelocuita. Era camera buna in care familia primea musafirii. De obicei era incuiata si nu era accesibila copiilor.

Cand aveai ocazia sa explorezi aceasta camera aveai impresia ca esti conectat la stramosi, existau fotografii de familie, de la nunta, zestre, tablouri, perne, asternuturi, hainele cele bune, bibelouri si bani. Aceasta camera parca facea legatura dintre stramosi – trecut si familie in prezent.

  • Prima noastra casa – uterul mamei

Felul in care mama a trait graviditatea influenteaza modalitatile in care ne vom cauta casa si vom locui in ea. Ca si corpul nostru, casa cuprinde diferite locuri care se refera la functii specifice: un loc pentru a manca, un loc de dormit, aceasta ne protejeaza din exterior, ca un „ou”. Casa ajuta membrii familiei sa protejeze legaturile care tin familia impreuna ca un intreg.

  • Casa „goala” se traduce printr-un gol interior?

Interiorul unei case arata lumea interna a persoanelor care locuiesc in ea. Cand descoperim o casa goala, suntem ispititi sa credem ca exista lipsuri in persoanele care locuiesc acolo: acest lucru poate reflecta lipsa de legaturi cu si in cadrul familiei, o viata imaginara slabita, epuizarea sau simptome depresive, locuitorii sai pierzand dorinta de a „construi”.

  • Ce dezvaluie o casa dezordonata?

Cand exista o anumita dezorganizare psihica apare dezordinea si in casa si astfel lipsa limitelor se poate observa prin lipsa spatiilor separate. Murdaria nu inseamna insa dezordine. Unele persoane explica faptul ca au nevoie de aceasta dezordine ca sa aiba acces direct la toate lucrurile lor. De asemenea dezordinea poate fi temporara deoarece rezidentii casei trec printr-o perioada dificila, conflictuala si au nevoie de timp pentru a-si aranja viata si spatiul in care locuiesc.

  • Casa ofera inca o fotografie a inconstientului locuitorilor sai

Unele case reflecta un discomfort sau o patologie. Acest lucru este valabil in casele care sunt cu adevarat neglijate sau murdare. Ele reflecta adesea un dezinteres fata de sine, neglijarea  propriilor nevoi si dificulatea de a exista in prezent si de a face fata realitatii care este prea grea de suportat.

  • Dispunerea obiectelor din casa ne povesteste despre relatiile membrilor familiei

Pentru psihanalistul, Isidoro Berenstein, ceea ce avem in casa reprezinta simbolic link-urile inconstiente dintre locuitorii sai, aliante si rivalitati. Se poate citi, de asemenea, sensul ierarhiilor, membrii care detin puterea in familie vor avea cele mai frumoase spatii in care isi petrec timpul. Tot casa ne vorbeste si despre ambitiile si prioritatile fiecaruia. Astfel, daca cuplul are dorinta de a trai mult timp impreuna, ei isi vor decora camera punand accent pe relaxare si petrecerea timpului in compania celuilalt. Astfel cand intri intr-o astfel de casa ai impresia ca este un camin primitor si te simti confortabil.

  • Habitatul interior

Psihanalistul Alberto Eiguer remarca faptul ca in interiorul cadrului material pe care il ofera casa membrilor familiei exista un habitat interior, un spatiu incarcat de memorie, de emotii, de temporalitatea specifica familiei. Conceptia lui Berenstein asupra conceptului de habitat este aceea ca acesta reprezinta “pielea” reala si fantasmata a familiei.  Habitatul reprezinta baza unei recunoasteri grupale in care familia se poate simti continuta. In conceptia lui Eiguer habitatul intern trimite catre imaginea corporala a “corpului familial” si se construieste in interiorul inconstientului grupal ceea ce le permite membrilor familiei sa simta apartenenta la aceeasi grup familial chiar daca unii dintre ei locuiesc in alte parti.

  • Planul casei, arborele genealogic si conceptul de spatiograma din cadrul psihanalizei de familie

Obiectele de mediere introduse in terapia familiala psihanalitica sunt planul casei, arborele genalogic (Rosa Jaitin, Cuynet, Mijolla-Mellor, Bernard Chouvier), conceptul de spatiograma (Bengozi) ca tehnici proiective. Planul casei devine un suport al lantului asociativ grupal care mobilizeaza punerea in reprezentare a fantasmelor revelatoare ale functionarii familiale, a organizarii topice a legaturilor familiale si a apararilor lor. (Jaitin Rosa, 2003).

  • Unii „expun” o multime de obiecte din casa. Cum inseamna acest lucru?

Exista mai multe explicatii posibile. Proprietarul poate fi manat de o dorinta de a umple cat mai multe goluri si prefera ca lucrurile sale sa fie inauntru si nu afara, ca sa se poata simti in siguranta. De cele mai multe ori exteriorul reprezinta un pericol pentru el. Uneori acumularea de mobilier si obiecte are ca scop sa creeze o dificulate de a circula intre camere: aici apare nevoia de a incetini timpul deoarece realitatea prezentului este dureroasa. In toate cazurile, obiectele sunt animate de psihicul nostru. Relatia de putere si jucausa pe care o avem cu lucrurile este similara cu cea pe care o are un copil cu jucarii sale: le are si se joaca cu ele.

  • Mutarea este un moment emotional intens

Mutarea este un proces greoi, care merge la un interior catre exterior pentru a investi intr-un alt spatiu. Acest lucru nu este simplu. In mod evident, fiecare schimbare a adresei implica un doliu din casa veche, care poate fi costisitoare; dar ar fi si mai dificil daca habitatul nostru launtric nu a fost acolo pentru a organiza si de a facilita transportul obiectelor noastre si tot ceea ce ne leaga emotional de ele. De multe ori simtim nostalgia, tindem sa credem ca „era mai bine acolo,” ne simtim „straini” la noua „casa”.

Deoarece exista atat de multe sentimente si amintiri care au fost create in casa anterioara, ne simtim impartiti intre cele doua spatii si avem impresia ca nu putem recupera ce ma trait acolo. Structura familiei ca un intreg este, de asemenea, testata in acesta mutare pentru ca nu toata lumea se poate adapta cu usurinta si gasi locul casa noua.

  • Sa descoperim ce inseamna fiecare camera din casa

Psihologul si sociologul Perla Serfaty-Garzon, autor al carti „Casa, teritoriu si intimitate”, ne explica despre fiecare camera in parte. Aceste evolutii au in comun o tendinta generala, ele  reflecta aspiratiile profunde ale fiecaruia dintre noi. Intrarea in casa le povesteste musafirilor cat de bine veniti sunt la noi in casa. Camera de zi ramane o carte de vizita sociala, decisiva, locul de agrement si receptie, bucataria este necesar sa fie prietenoasa cu musafirii.

  • Stiati ca un hol aglomerat reflecta slaba comunicare intre locuitorii unei case?

„Casa noastra este un martor tacut al bilantului bucuriilor si suferintei noastre”, a scris Psihanalistul Alberto Eiguer. „Stie toate luptele noastre si dezamagirile noastre”. Casa ar fi chiar o „a treia piele” – prima fiind pielea biologica si a doua, pielea psihica iar rolul casei este sa ne ofere un sentiment de securitate. Pentru psihiatrul Alberto Eiguer interiorul casei reflecta nevoile noastre personale si a relatiilor noastre cu ceilalti.

  • Sufrageria – locul de adunare al familiei

Este a priori locul cel mai public din casa. Pana in ultimii ani, a fost responsabilitatea ei sa arate tuturor nivelul nostru social. Astazi, cheia este de a exprima individualitatea si originalitatea mai mult decat apartenenta la o clasa sociala. Livingul a devenit locul de auto-exprimare, a tot ceea ce are identitatea noastra este expus: fotografii de familie, opere de arta, carti, CD-uri, jucarii, si sisteme pentru divertsment. Sufrageria, livingul, camera de zi sau camera de buna au fost de multe ori inchise si rezervate doar pentru ocazii, insa in zilele noastre acest lucru este mult mai rar, intalnit doar in zonele rurale mai izolate.

 

  • Livingul releva calitatea vorbirii in cadrul familiei

In ceea ce priveste decorul, Alberto Eiguer ne povesteste ca acesta este ca un „teatru privat.” „Vedem acele persoane care se bucura sa vorbeasca deoarece au instalat scaune confortabile si o masa mare la care poti vorbi in timpul meselor”, a spus psihanalistul. In prezent la case  ferestrele sunt mult mai mari si mai multe ca numar ceea ce arata e deschidere mult mai mare catre exterior, o relaxare si incredere in oameni.

  • Bucataria

Spatiul este din ce in ce mai deschis catre socializare. Copiii fac temele aici, cuplul se intalneste in acest spatiu dupa ce vine de la munca iar prietenii si familia iau masa aici.

 

Bucataria este locul in care apare oralitatea familiei si are ca functii principale locul de a prepara si a manca hrana, dar si zona barului care este destinata pentru discutii si relationare.

De fapt, aspectul acestui spatiu este in continua schimbare.

  • Dormitorul cuplului – spatiul este prin excelenta dedicat sexualitatii si somnului

Aceast spatiu ramane pentru celebrarea cuplului. Toate studiile indica faptul ca pentru aceasta camera se cheltuieste cel mai putin. El este dedicat sexualitatii si  somnului.

Chiar si astazi, camera nu ar trebui sa fie vazuta de „straini”, insa stilul de viata al familiei si relatia cu modestia, intimitatea si extimitatea variaza considerabil de la un domiciliu la altul.

  • Baia

Dupa ani de transformari, ii se acorda prioritate pentru placere si senzualitate. Aceasta a devenit spatiul in care ne exprimam cel mai clar tendintele noastre narcisice dupa timpul petrecut in baie preocupati de infrumusetarea noastra. De asemenea, suntem mult mai reticenti in a arata acest spatiu intim, atunci cand primim vizite. Insa exista si reversul medaliei deoarece sunt case in care peretele dintre dormitor si baie a disparut astfel se creaza un spatiu comun.

  • Toaletele

In trecut toaleta era un spatiu ascuns undeva in spatele gradinii. Acest colt intim a fost tratat cu multa rusine in trecut, insa acum este personalizat pentru a fi cat mai confortabil. Daca exista o camera separata, tendinta este de a o decora jucaus.

Aceasta tendinta demonstreaza recunoasterea acestei functii secundare. Dupa secole de negare, acceptarea corpului castiga teritoriu in cele din urma.

  • Casa poate deveni uneori o inchisoare in cazul in care un membru al familiei nu isi gaseste locul pentru a exista

Camera unui adolescent este un exemplu. Acesta este adesea o parte bine diferentiata de restul casei prin felul in care arata, adolescentul isi aranjeaza spatiul asa cum ii place lui si este opusul salonului frumos decorat de mama. „Respectarea camerei adolescentului ca fiind domeniul sau spune multe despre capacitatea de acceptare a parintilor”, ne povesteste psihoterapeuta Donatella Caprioglio.

  • Cum aratau casele romanesti vechi?

 In urma cu cateva sute de ani casele erau in interiorul unei cetati pentru a fi protejate. Aceasta constructie reprezinta o piele psihica suplimentara care confera protectie familiei impotriva invadatorilor. Asa se face trecerea de la grupul primar neindividualizat care are nevoie de o protectie suplimentara deoarece exteriorul este foarte periculos la casele se sine statatoare, individualizate in care membrii familiei se simt in siguranta.

  • Casa primara nediferntiata in simbioza cu psihicul primar nediferentiat

Ruffiot a introdus notiunea de psyche familial care presupune o stare primara de non-integrare psyche-soma pe care l-a numit psyche pur, nediferentiat, cel mai primitiv si care constituie samburele inconstientului primar. Rosa Jaitin (2007) va numi acest psyche nediferentiat psyche oceanic nediferentiat care ar fi la baza psihismului grupal familial primar: “Aparatul psihic familial va da familiei acest sentiment oceanic. In acest sens aparatul psihic familial va avea ca functie legarea intrapsihica si intersubiectiva, continerea angoaselor arhaice, transmiterea intre generatii si transformarea senzatiilor in trairi psihice reprezentabile”.

Casele erau construite din piatra si din lemn, varuite numai in alb sau azuriu, acoperite cu tigle mici, fabricate pe vremuri in sat, iar gradina de flori din fata casei este nelipsita. Casele care nu erau ridicate pe o temelie se numeau case pe vatra. In lipsa grinzilor pentru talpi si a nuielelor pentru ingradituri, in construirea peretilor era folosit numai lutul amestecat cu mai multe paie. In multe parti, peretii erau claditi din caramizi nearse, lasate sa se usuce la soare, numite „chirpici” sau „valatuci” (compuse din argila amestecata cu paie tocate si apa). Pentru protejarea caselor, mai ales a celor fara talpi, in jurul peretilor s-au construit prispe.

 

Pe prispa se desfasura o mare parte din viata taranului, aici se lua masa si se dormea vara, se desfacea porumbul toamna. De asemenea, de pe ulita se putea admira, pe „culmea” prispei, zestrea fetelor de maritat si se putea aprecia starea gospodarilor dupa aspectul prispei, al stalpilor si sculpturilor. Prispa are si semnificatia unui „filtru” care separa casa de mediul inconjurator, ferind-o de fortele rele.

Pana in secolul XX, materialul predominant de constructie a fost lemnul, in trecut oamenii avand posibilitatea de a face rost, din vastele paduri, de lemne groase si trainice, din care ciopleau barnele.

Sunt case in care nu se intra direct din curte, ci pe la mezanin, urcand pe o scara din lemn sau pe cateva trepte din piatra, parterul scund si subsolul fiind destinate bucatariei, incaperilor pentru pastrarea alimentelor si pivnitei. Din pridvorul larg se deschid intrarile separate ale celor trei incaperi – un numar mai mare de camere fiind o exceptie de la regula – care pot comunica intre ele, prin interior. Cu timpul casele au inceput sa fie construite direct pe pamant.

  • O incursiune in interiorul casei

In trecut casele erau formate din 2, 3 incaperi. Cand veneai in vizita erai intampinat la poarta, de multe ori discutia era purtata pe bancuta de la poarta. Daca faceai parte din cercul mai intim erai invitat in curte sau in casa. Daca persoana era mai oficiala, preot sau alta autoritate din sat era primit in casa in camera buna pastrata special pentru musafiri. In urma cu 50 de ani a inceput sa apara o anumita delimitare mai clara intre partea publica si cea intima. Musafirii erau primiti in camera de zi care era compusa din bucatarie, masa, pat si banca. In ziua de azi livingul a preluat acest rol.

  • Camera copiilor era inexistenta

In general in aceste case existau un pat sau maxim doua in care dormeau toti membrii familiei. In trecut familiile erau numeroase, formate din 3 pana la 17 membri si nu aveau la dispozitie decat o camera care ingloba bucataria, locul de luat masa, sufrageria si dormitorul. Acesta este motivul pentru care toti membrii familiei dormeau impreuna in pat. Cu timpul a inceput sa apara nevoia de individualizare si separare a spatiilor si astfel a aparut bucataria diferita de sufragerie, o zona de luat masa, camera cuplului parental, camerele copiilor si o camera de depozitare a alimentelor sau a lucrurilor.

Initial, cele mai vechi case boieresti si anexele lor gospodaresti erau construite cu schelet din lemn impletit cu nuiele, avand aspecte comune cu casele taranesti traditionale cu cerdacuri si prispe, dar depasindu-le ca dimensiuni.

In casele boieresti exista si un birou in care proprietarul isi desfasura activitatea si primea vizite.

In imaginea de mai jos putem vedea diferenta dintre casa boiereasca mai mare ca dimensiuni si una taranesca.

  • In trecut la tara, casa este imaginea microcosmosului personal

Locuinta nu e o constructie statica, ci are o „miscare” ce corespunde diverselor etape pe parcursul scurgerii timpului. Orientarea fiecarei unitati in parte (stalpul central, peretii, acoperisul), precum si pozitia uneltelor si a mobilei este legata de miscarile locatarilor si de pozitia lor in casa. Adica membrii familiei isi schimba locurile in interiorul locuintei in functie de anotimpuri, momentul zilei si diversele modificari ale statutului familial sau social.

Intocmai ca orasul sau biserica, casa are o trasatura specifica, sacra, de aceea, stabilirea intr-un loc – prin construirea unei localitati sau pur si simplu a unei case – reprezinta o decizie serioasa, pentru ca implica insasi existenta omului; pe scurt, omul trebuie sa-si creeze propria lume si sa-si asume responsabilitatea pastrarii si innoirii ei.

  • O locuinta nu se schimba usor, pentru ca nu este usor sa-ti abandonezi lumea

Impreuna cu reprezentarea casei se dezvolta in noi un habitat intern, asociat cu ceilalti membri ai familiei noastre. Reprezentarea habitatului devine in consecinta grupala. Pe acest habitat intern ne sprijinim ori de cate ori survine o mutare a domiciliului sau spatiului in care ne desfasuram activitatea profesionala. O casa nu este un obiect, o „masina in care locuiesti”; este universul pe care omul si-l construieste pentru sine. Fiecare constructie si fiecare inaugurare a unei noi locuinte sunt echivalente intr–o oarecare masura cu un nou inceput, cu o viata noua.

  • Nevoia de a poseda obiecte

Cand detii un anumit bun sau un obiect, te atasezi de el, ai sentimentul ca exerciti putere asupra lucrurilor care te reprezinta, deci trimit la propria ta identitate. Obiectele pot atinge, uneori, o dimensiune supranaturala si li se aloca o valoare magica. Daca detinem o proprietate ne simtim mai puternici, mai realizati si mai multumiti. De aceea in tara noastra oamenii sunt judecati dupa potentialul financiar, nivelul social, casa in care locuiesc, hainele care le poarta si masina pe care o conduc.

  • Casa moderna

Casele cu peretii din caramida sunt de tip mai nou, inlocuindu-le pe cele cu peretii din barne si din lut. De aici se poate trage concluzia ca se pune mai mult accent pe siguranta, stabiliate, durabilitate in timp, protective si confort.

Concluzii

  • Relatia care ne leaga de casa noastra este aproape simbiotica

Casa reprezinta un refugiu unde se desfasoara cea mai intima parte a vietii noastre si este cartea noastra de vizita in care sunt expuse gusturile si valorile noastre. Aici iau nastere amintirile, ceea ce suntem si ceea ce traim cu fiecare membru al familiei sub un singur acoperis. Dupa acesta analiza a evolutiei casei si a familiei care se intinde din ultimile secole in prezent putem trage concluzia ca lucrurile au evoluat foarte mult. Casele care erau formate dintr-o camera si anexe au evoluat catre case compuse din 3-8 camere plus anexe. Lucrurile din casa sunt mult mai organizate, ceea ce ne ajuta sa intelegem cat de mult ne-am organizat si evoluat din punct de vedere psihic. Fiecare membru al familiei are spatiul lui deci s-a trecut de la un grup familial nediferentiat la individualizare. Inchei cu speranta ca aceste randuri ti-au folosit si te-au determinat sa te gandesti la casa copilariei tale si la casa ta ideala comparativ cu cea reala in care locuiesti acum.


Etichetat ca, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,





Cauta
error: Content is protected !!